m
m
Romania pierde in 19 martie 1965 pe tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej - liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa şi Preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 - 18 martie 1965.
Gheorghe Gheorghiu s-a născut în familia unui muncitor sărac, Tănase Gheorghiu şi a soţiei sale, Ana. S-a calificat în meseria de electrician, iar apoi a lucrat la CFR. În 1930 a intrat în rândurile Partidului Comunist Român. Este arestat în 1933 ca urmare a rolului jucat în organizarea grevei de la Atelierele Griviţa, fiind condamnat în acelaşi an la închisoare, începându-şi ispăşirea pedepsei în închisoarea Doftana. În 1936 este ales membru al al CC al PCR, devenind lider al facţiunii din închisori a partidului.
Este ales Secretar General al Partidului Comunist Român în 1945, dar nu a reuşit să deţină controlul asupra partidului până în 1952, când a epurat partidul de membrii facţiunii moscovite în frunte cu Ana Pauker, (liderul neoficial al partidului de la terminarea războiului, care s-a bucurat multă vreme de sprijinul lui Stalin).
În 1946-1947, el a fost membru al delegaţiei române conduse de Gheorghe Tătărescu la tratativele de pace de la Paris.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit în 1965 de cancer la ficat. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenţionată a liderului comunist în timpul ultimei sale vizite la Moscova, ca urmare a politicii sale tot mai independente. Ion Mihai Pacepa aducea un argument în favoarea teoriei iradierii lui Dej, reproducând afirmatiile lui Nicolae Ceauşescu, care îl informase despre cei "zece lideri internaţionali pe care Kremlinul i-a ucis sau a încercat să-i ucidă". Gheorghiu-Dej ar fi fost unul dintre ei.
In foto: Buletinul medical.
m
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu